Prin Sentinţa penală nr. 1608 din 22 octombrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală a admis excepţia necompetenţei după calitatea persoanei invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului Militar Bucureşti.
În acest sens a reţinut că, prin Rechizitoriul nr. x/2018 din data de 12 martie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 12 martie 2019 sub nr. x/2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A. – aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar – pentru săvârşirea a două infracţiuni de „luare de mită” fapte prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, şi a unei infracţiuni de „instigare la dare de mită” faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi B. – în stare de libertate – pentru săvârşirea infracţiunii de „dare de mită”, faptă prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 32 din 23 ianuarie 2020)
The post Efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari. Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei appeared first on Universul Juridic.